Cum să te bucuri de Coasta Amalfi în extrasezon

Am ținut ochii larg deschiși și am ajuns în Paradis. Da, crede-mă pe cuvânt, Italia taie răsuflarea prin multe zone superbe, dar de data asta s-a întrecut pe sine cu un amfiteatru viu colorat construit în munți, numit Coasta Amalfi. Și dacă rămâi cu mine o să-ți și povestesc cum să te bucuri de locul ăsta de vis în extrasezon.

Pe Costiera Amalfitana, cum îi spun italienii, poți ajunge destul de ușor, deși locația în sine nu este cea mai la îndemână destinație pentru cei mai mulți turiști. Ei bine, în extrasezon nu te baza pe ferryboat-uri, acestea circulă doar câteva luni pe an, din aprilie până în octombrie. Cea mai ieftină variantă sunt autocarele SITA, însă cea mai convenabilă, raport confort-preț, este inchirierea unei mașini. Noi am ales mașina și bine am făcut pentru că de-a lungul drumului am vrut să ne oprim la aproape fiecare curbă ce arăta un peisaj promițător.

Din Napoli drumul se parcurge în cel mult o ora (sunt 65 de km),  iar punctul de start îl reprezintă Sorrento sau punctul estic, Vietri sul Mare. Drumul este de o frumusețe abruptă ce iți taie răsuflarea în orice perioadă din an te-ai duce, iar SS 163 sau Nastro Azzuro (panglica albastră) cum au denumit-o localnicii, se numără printre cele mai spectaculoase și dramatice sosele din Europa, ah și recomandată de National Geographic ca drum ce trebuie parcurs măcar o data în viață.

Deși zona este renumită pentru prețuri piperate și hoteluri foarte luxoase, să fim acolo în extrasezon când hoarda de turiști asteaptă zilele toride, s-a dovedit a fi cea mai bună alegere. Poți găsi cazare la prețuri decente, sau faci o excursie de-o zi, așa cum am facut și noi și te cazezi în Napoli, la prețuri și mai mici.

Sa călătorești în extrasezon într-una din cele mai vânate destinații din lume vine cu mai multe beneficii decât ai crede: te poți bucura în voie de drumul sculptat în stâncă, paralel cu marea Tireniană și poți face opriri ori de câte ori peisajul iți face cu ochiul, poți savura plimbări pe plajă fără să te împiedici de vreun șezlong, poți colinda “mini” străzile în lung și-n lat fără să te ciocnești de alți turiști, te poți bucura de locul ăsta care-i acum doar pentru tine.

Ce poți face o data ce ai ajuns pe Coasta Amafli? Admiri, te uimești, savurezi, te mai uimești puțin de frumusețea zonei și respiri prin toți porii tot ce vezi în cale. Într-un astfel de loc uitat de vreme, unde casele sunt sculptate și ele în munte, frumos colorate, împodobite cu ceramică pictată manual, presărate la poale cu lămâi și portocali, m-am simțit ca într-un colî de Rai de unde nu mai voiam să plec.

Am trecut destul de repede prin satele mai micuțe, Maiori, Minori și prima oprire am facut-o în Amalfi unde ne-am și răsfățat la Ristorante Il Tari , pe care-l recomand din suflet, cu cea mai bună mâncare pe care am degustat-o până acum în Italia. Dacă ești în căutare și de clădiri monument, ei bine Amafli nu dezamăgește, ca de altfel niciun alt loc în Italia și îți oferă cel mai importantă construcție din oraș, domul, un monument impunător din secolul IX.

Următoarea oprire, și ultima, a fost, evident, Positano, perla coastei de pe țărmul Mării Tireniene. Am ajuns exact înainte de apusul soarelui și nu cred că puteam sincroniza mai bine momentul zilei. Positano te primește cu clasicele străzi înguste, trepte abrupte ce fac legătura între ele, miros de mare, turiști câți numeri pe degete și un apus irezistibil. Dacă ești iubitor de plaje întinse, cu nisip alb și fin, ei bine, Coasta Amalfi nu este locul unde vei găsi asta, cea mai intinsă fiind, probabil, cea din Positano, în rest petice de nisip destul de grunjos sau chiar pietriș.

Ar fi bine să iei la drum cu tine o paturică, o sticlă de vin și ceva de-ale gurii, așează-te pe nisip și intinde un mic picnic la ultimele raze de soare. Iți garantez că te pătrunde o bucurie și-o liniște de nedescris.

M-am uitat cu jind la tot ce lăsam în urmă cu fiecare curbă ce arăta un peisaj feeric al coastei în noapte și nu-mi venea încă a credere că am pășit în colțul ăsta de Rai într-o primă zi de februarie. Din păcate n-am mai avut timp să vedem Ravello, Vietri sul Mare, Fiordo di Furore și alte câteva orășele de pe coastă. Păi cum, doar iți trebuie mereu motiv să revii, nu-i așa?

Sper că te-am convins să iți faci timp să pui pe lista ta de must see Coasta Amalfi, iar pentru extra senzații și trăiri plăcute, viziteaz-o în extrasezon. Dacă deja ai fost, povestește-mi printr-un comentariu ce te-a fascinat cel mai mult aici.

Cori

 

Articol înscris în concursul Thailanda, Te Iubesc! organizat de KLM România, în colaborare cu Tedoo.ro și T.A.T. Balkans