Cumva, Berlin nu primise suficient credit sa fie on top pe lista mea de must see orase ale Europei pana cand m-am decis ca e cazul sa iau atitudine, iar acum despre Berlin as tot povesti si repovesti, fara sa ma plictisesc, chiar si la 1 an de la vizita acolo.
In capitala Germaniei ajungi chiar foarte usor cu Air Berlin, zbor destul de scurt, cu loc la picioare si bagaj de mana fara extra cost, asta ca fapt divers. Noi am vizitat Berlinul in luna martie, asa ca daca vrei sa iti pregatesti bagajele pentru perioada urmatoare, e bine sa ramai la aceleasi haine groase pe care le porti si acasa.
Well, Berlin e cum nici nu m-as fi gandit ca ar putea fi un oras in Germania, cosmopolit, cochet, un iz usor comunist in zona estica (stii si tu de ce), nou, minimalist, traditional, vechi si foooarte ieftin, de la mancare, cazare (Airbnb rulz) pana la transport in oras. Noi ne-am deplasat prin oras cu metroul, U-Bahn, ceea ce iti si recomand sa folosesti, pentru ca sunt 10 linii de U-Bahn cu 173 de staţii şi 15 linii de S-Bahn (trenuri rapide) cu 166 de staţii, deci nu vad rostul sa iti inchiriezi masina.
Pe timpul vacantei am stat in zona de sud a orasului, foarte cocheta, cu restaurante, mici bistro-uri perfecte pentru micul dejun, baruri locale (am descoperit unul la care am poposit aproape in fiecare seara inainte sa ne retragem la somn) si cum am putut ajunge foarte repede in orice punct de interes pentru noi, asa ca nu am gasit necesitatea sa aveam cazare in centrul orasului.
Prima vizita s-a nimerit sa fie la Brandenburg Gate si Alexanderplatz. Poarta Brandenburg e cel mai important simbol al orasului, printre primele obiective turistice pe care mi le-amitesc de prin vederi si reviste, si face intrarea catre celebrul bulevard Unter den Linden. Alexanderplatz, sau Alex cum ii pun localnicii pe langa faptul ca este un urias nod de transport, mi-a lasat senzatia ca in locul acesta, ca de altfel mai peste tot in Berlin, se scrie in continuare istorie prin tehnologie, inovatie si ca totul renaste. De altfel, este locul cel mai lovit de bombardamente si aproape distrus in totalitate in timpul cei de-al doilea razboi mondial, tocmai de aceea cam tot ce in jur este de la nou la foarte nou.
Zilele urmatoare am luat Berlinul la pas, am coborat si-am urcat la diferite statii de metrou unde gaseam cate un punct de atractie intersant. La Checkpoint Charlie, care acum este o atractie turistica foarte populara si un simbol destul de viu al Razboiului Rece, am simtit ca traiesc pe loc momente din istoria orasului. Aici era punctul de trecere intre est si vest, care in 1990 a fost ridicat, odata cu unificarea Germaniei. Imediat in zona vei gasi Trabi Museum, muzeul Trabantului, unde pentru 5 euro intrarea, nostalgicii vremurilor recent apuse se pot simti “ca acasa”.
Si daca esti mare iubitor de muzee si tot ce misca din punct de vedere cultural, Berlin sigur o sa-ti fie pe plac, mai ales Insula Muzeelor, care, by the way, face pare din patrimoniul UNESCO. Din toate cele 5 muzee uriase de pe insula, noi l-am vizitat pe Neues Museum, unde poti admira bustul lui Nefertiti, foarte impresionant de altfel. Insa mult mai impresionant mi s-a parut faptul ca la iesirea din muzeu, mare parte din zidurile care il inconjurau erau ciuruite de gloante. In perioada de dupa al doilea razboi mondial, multe din muzeele de pe Insula au fost lasate in paragina, iar abia de la mijlocul anilor ’80 s-a inceput reabilitarea lor.
Acum ca tot ai ajuns pe Insula Muzeelor, nu uita sa vezi si Domul din Berlin, pe care oricum nu prea ai cum sa-l ratezi. Desi exteriorul nu pare nicicum deteriorat, in timpul razboiului, cladirea a fost serios avariata, iar ulterior Guvernul RDG avea in plan sa o demoleze, dar reconstructia a inceput totusi in 1975 si a fost redeschisa in 1993.
Muzeul DDR s-a dovedit a fi una din “piesele de rezistenta” ale calatoriei, urmatoarea atractie cea mai importanta dupa zidul Berlinului, as zice. Un muzeu interactiv, unde istoria prinde viata intr-un mod dinamic si te transpune pe loc in Germania socialista. De la apasat de butoane, deschis sertare si dulapuri, fotografii, notite, obiecte, pana la un loc pe scaun intr-o celula din foste inchisori ale DDR-ului, iti vor aduce sigur aminte, ma rog parte din ele, cum era la tine acasa prin anii 80-90. Eu personal am recunoscut multe obiecte si “traditii”.
La Zidul Berlinul si in Berlinul de est am ajuns cam in ultimele zile de calatorie, simteam ca e nevoie sa le dedicam timp. Orasul cumva se transpune o data ce treci in zona estica, devine un centru underground al petrecerilor rave, cu strazi nu la fel de curate, arhitectura e din ce in ce mai asemanatoare cu cea de-acasa si multe personaje excentrice. Aviz amatorilor de seflie-uri, Photoautomanten, un must try.
O parte a zidul Berlinului, care a ramas intacta, o poti gasi la statia de metrou Ostbahnhof, pe malul lacului Spree, iar pe o portiune de aproximativ 1 km este deschisa, in aer liber, una dintre cele mai frumoase expozitii de arta, numita East Side Gallery. Galeria are peste 100 de picturi ai multor artisti internationali si a fost realizata in 1990 si reabilitata in 2009.
Am stat cateva minute in fata zidului si am incearcat sa ma pun in pielea celor care, probabil, de cealalta parte a lui, aveau familie, oameni dragi, prieteni. E un sentiment pe care nu cred ca vrea nimeni sa-l traieasca vreodata, sa stii ca printr-o linie de creion trasata pe harta unei tari, un oras, cu toate povestile lui, e impartit pe din doua aproape 30 de ani de un zid de piatra. Acesta a impartit strazi, cartiere, piete, linii de tren si de metrou, dar si cel mai dramatic, familii.
Dupa multe trairi si sentimente nu din cele mai frumoase, era nevoie sa exploram Berlinul de Est si sa savuram o bere rece in cel mai autentic bar pe care l-am gasit.
Berlin pentru mine a fost un oras destul de greu de digerat, cu emotii, insa, in acelasi timp, extravagant, liberal, deschis, care isi reface inca ranile si..surprinzator, un oras de care mi-am amintit in multe locuri din Toronto.
Tu ai vizitat Berlinul? Daca da, mi-ar placea sa-mi povestesti cu ce impresie ai ramas.
Cori
2 Comments
Cărți și călătorii
January 27, 2016 at 10:17 amFrumos articol! Berlinul e un oraș de suflet pentru mine și, deși am fost deja de câteva ori, tot mai am multe de văzut. Am povestit și eu câte ceva despre el, dar am rămas restantă cu ultima vizită, al cărei punct culminant au fost expozițiile de la Muzeul de Istorie. Îmi tot propun să scriu despre asta, sper să și găsesc timpul necesar în curând. 🙂
Cori Costache
January 27, 2016 at 10:20 amSi pentru mine Berlin ramane un oras de suflet, care m a impresionat mult, cumva multe din trecut erau inca vii acolo. Voi reveni cu siguranta!
Cori